🔶Emoțiile rușinii 🔶
Când spunem că nu ne place ceva la noi — de exemplu, corpul, comportamentul sau eșecurile suferite — ne referim de obicei la unul dintre membrii familiei de emoții din gama rușinii.
Oamenii reacționează diferit în fața rușinii, influențați de modul în care au fost socializați în copilărie și de metodele pe care le-au învățat pentru a face față suferinței. Reacțiile noastre diferite depind și de gradul de încredere în valoarea propriei persoane: pentru cei care au crescut într-o atmosferă departe de una ideală și cărora le este greu să aibă o imagine de sine bună, a spune o glumă nereușită poate fi un motiv de RUȘINE, în timp ce pentru alții, asta ar produce doar o ușoară stânjeneală.
Oricum am reacționa, fiecare dintre noi se confruntă zilnic cu această familie de emoții. Chiar dacă nu întotdeauna ne dăm seama, ne așteptăm, în mod obișnuit, la posibile momente de rușine în interacțiunile cu ceilalți și încercăm să le evităm pe cât posibil.
—————————————————————
✔️RUȘINEA distruge starea de bine.
✔️RUȘINEA este ceea ce părinții abuzivi îi fac să simtă pe copii.
✔️RUȘINEA apare atunci când societatea îi respinge pe cei care sunt diferiți și nu pot schimba asta.
—————————————————————
Cuvântul în sine produce disconfort majorității, așa cum John Bradshaw, printre mulți alți cercetători, a remarcat: „Există rușine de rușine”.
Oamenii sunt dispuși să recunoască destul de ușor vinovăția, durerea sau teama, dar nu rușinea“.Mai ales în zilele noastre, în această epocă narcisistă, când atâtea persoane se simt obligate să apară ca învingători pe rețelele sociale, dacă admiți că simți rușine, riști să devii un ratat demn de dispreț. În experiența mea, cei mai mulți au probleme în a accepta propriile sentimente de rușine și preferă să le țină la distanță, negându-le existența sau referindu-se la ele cu un alt cuvânt care să nu aibă conotații atât de puternic negative, așa cum regăsim și în cuvintele : „Adesea folosim termenul «stânjenitor» pentru a evita să admitem rușinea“.
➿Cred că experiența unui moment de rușine cuprinde uneori o lecție importantă despre cine suntem sau despre cine am vrea să devenim; dacă o respingem sau îi rezistăm, pierdem o ocazie de a ne dezvolta.➿
Dacă rușinea, în viziunea dumneavoastră, este sinonimă cu rușinea toxică, atunci o veți percepe, desigur, ca fiind opusă unui puternic sentiment al stimei de sine. Cum pot oamenii care se simt inadecvați și nedemni de iubire să aibă, în același timp, o părere bună despre ei înșiși? Cele mai populare titluri din domeniul stimei de sine împărtășesc această opinie, oferind tehnici pentru dezvoltarea iubirii de sine. Printre acestea se numără: afirmațiile pozitive despre sine; acceptarea totală de sine și refuzul mesajelor care vor să exploateze sentimentul de rușine, mesaje pe care le puteți întâlni peste tot în societate.Emoțiile din familia rușinii au în comun o dureroasă conștientizare de sine.
Pentru a ne câștiga respectul de sine, trebuie să ne stabilim obiectivele și să ne asumăm responsabilitatea pentru acțiunile noastre în loc să ne retragem în vină sau victimizare; trebuie să alegem în mod conștient valorile conform cărora vom trăi. Obiectivele și valorile pe care le alegem pot varia, desigur. Unii dintre noi vrem să reușim în profesia aleasă și să câștigăm respectul semenilor noștri; alții, cu valori legate de comunitate, se vor dedica ajutării oamenilor mai puțin norocoși decât ei. Ceea ce alegi va depinde evident de cine ești, și dezvoltarea mândriei începe cu o foarte bună autocunoaștere.
Capacitatea de a învăța din rușine este o abilitate esențială în dezvoltarea stimei de sine.
Alege să primești suport și descoperă tipul de psihoterapie potrivit pentru tine .Psihoterapia este o muncă de echipă. Împreuna vom parcurge o serie de pași pentru a defini procesul terapeutic potrivit nevoilor tale.
⚜️Programează-te acum: 📩
Cabinet de psihoterapie sistemică de cuplu și familie .
Psih. Andreea Ciobanu
0747.233.169